Astazi e ziua mea! Nu stiu daca sa ma bucur sau nu. Majoritatea sunt veseli la aniversarile lor. Asa eram si eu pana mai acum ceva vreme dar odata cu trecerea timpului iti dai seama ca imbatranirea nu este un motiv de bucurie.
Nici nu imi dau seama cum a trecut timpul de la majorat, cand a fost prima mea aniversare adevarata, la care au luat parte aprox. 100 persoane. Eram pe un platou din apropierea Manastirii Putna, participand la o expeditie de cunoastere in Bucovina.
Ca intr-o clipita au trecut de atunci 19 ani, timp in care am absolvit o facultate, m-am insurat si am devenit un fericit tatic (cea mai mare realizare a mea).
Acum imbatranesc si din pacate acest lucru, dupa parerea mea, se intampla prea repede. Acum 19 ani aveam timp si de prieteni si de familie si de mine. Acum nu mai am timp nici de mine. Si ce e mai rau e ca nu am timp destul pentru fata mea.
Anii trec cu o viteza foarte mare si noi nici nu ne dam seama cand ajungem la o varsta la care nu mai putem face mare lucru. Asa ca nu va bucurati de aniversari ci de fiecare clipa petrecuta alaturi de cei dragi, de fiecare clipa in care faceti ceva din placere si nu din obligatie, bucurati-va de plimbari, intalniri, petreceri, bucurati-va de viata si sa fiti sanatosi.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Chiar daca e cu mare intarziere, imi permit sa iti urez LA MULTI ANI! Cunosc sentimentele pe care le-ai descris aici. Ca sa te incurajez, iti spun ca nu cantitatea de timp petrecuta cu cei dragi e importanta ci cantitatea. Asa ca daca ai putin timp, macar petrece-l frumos.
La multi ani!
PS: si lasa deprimarea asta, ca mai ai putin pana la criza de 40 de ani :). atunci ce te mai faci?
Trimiteți un comentariu